Treceți la conținutul principal

Cand este REVELION 2020 pe rit vechi. Revelionul pe rit vechi 2020. Tradiții și obiceiuri la sarbi, moldoveni si rusi

WIKI când este Revelion 2020 pe rit vechi. În fiecare an, în noaptea de 13 spre 14 ianuarie, sârbii, ucrainienii, rușii și lipoveni celebrează trecerea dintre an. În 2019 sărbătoarea va pica într-o zi de luni.

Revelionul pe rit vechi este sărbătorit de creștinii care fac parte din biserici ortodoxe care nu au preluat calendarul iulian îndreptat precum şi de creştinii care nu au acceptat îndreptarea calendarului de către bisericile din care făceau parte. 

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, majoritatea popoarelor slave sărbătoresc Anul Nou pe stil vechi sau ajunul Sfântului Vasile.

În secolul al XVII-lea, pentru a regla modul de datare, s-a făcut reforma calendarului gregorian, care a primit şi denumirea de Stil Nou.
obiceiuri si traditii de revelion pe rit vechi la moldoveni si lipoveni

Noul calendar a fost adoptat treptat de toate bisericile catolice şi protestante, nu şi de bisericile ortodoxe, care în 1923, au adoptat calendarul iulian revizuit.

Astfel, bisericile ortodoxe (inclusiv Biserica Română) au început să sărbătorească Crăciunul împreună cu bisericile occidentale pe data de 25 decembrie a calendarului gregorian (până în anul 2800).

Bisericile ortodoxe din Rusia, Serbia şi Ierusalim, singurele care nu au acceptat noul calendar, au continuat să sărbătorească Crăciunul pe data de 25 decembrie a calendarului iulian – 7 ianuarie în calendarul gregorian (până în anul 2100).

Așadar, cei care sărbătoresc Crăciunul pe rit vechi și Revelionul o fac la data de 7 ianuarie, respectiv 13 ianuarie.

Revelionul pe rit vechi 2020. Tradiții și obiceiuri de Revelionul Moldovenesc,

În satele din Republica Moldova obiceiurile de Anul Nou sunt păstrate cu sfinţenie. Cete de tineri colindă uliţele satului şi pocnesc din bice. Aceştia ură din casă în casă cu talăngi şi buhaiuri pentru un an mai roditor şi mai îmbelşugat

Una dintre tradiţiile la care sârbii ţin foarte mult în noaptea de Anul Nou este dansul ţigăncilor, despre care se crede că aduce noroc pentru tot anul.

Iar pentru a scăpa de necazul şi ghinioanele din anul care a trecut, sârbii obişnuiesc să spargă de podele paharele din care au băut prima şampanie în noul an, fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi şi norocoşi până la Revelionul următor.

Şi, pentru că în prima zi a anului nou este şi praznicul Sfântului Vasile cel Mare, nu va lipsi colacul cu multe nuci şi stafide.

În această zi, gospodinele pregătesc masa de sărbătoare şi împart dulciuri, nuci şi mere pentru ca în anul care vine să fie belşug în casă. Anul Nou pe stil vechi întruneşte tradiţiile laice şi cele creştin-ortodoxe.

In ziua de 13 ianuarie, după ce apune soarele, cete de tineri umblă cu „Pluguşorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată tot anul şi va fi păzită de cele rele.

Tot în această seară, tinerii îmbrăcaţi în costume naţionale ori mascaţi mai dansează ursul, calul sau capra. Aceste obiceiuri datează încă de pe vremea dacilor.

De Revelion sârbii obişnuiesc să spargă de podea paharele din care au băut prima şampanie de Revelion, ei fiind convinşi că astfel vor fi sănătoşi tot anul.

În tradiția populară la sarbi se crede că dacă că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.